Ion Alecsandru-the saga continues

Reprezentanţii oamenilor de afaceri din România acuză guvernul Ungureanu că a refuzat să aloce 150 de milioane de euro pentru a crea peste 20 de mii de locuri de muncă, prin respingerea cererilor de finanţare pentru 88 de firme, deşi acestea îndeplineau condiţiile pentru a avea acces la fonduri europene. Guvernul României s refuzat, din start, să aloce banii europeni necesari investiţiilor productive făcute în firmele mari, care să ducă la o creştere a competitivităţii în cadrul economiei naţionale. Astfel, deşi solicitările iniţiale au fost de 360 de milioane de euro, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ”Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) a alocat doar 100 de milioane de euro din banii europeni pentru Axa prioritară II, privind cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate, adică de 3,6 ori mai puţin. Asta deşi sprijinirea dezvoltării marilor firme ar fi implicat crearea unui număr mare de locuri de muncă, precum şi

Situaţie tensionată pe piaţa mondială a metalelor rare. China, care deţine peste 95% din producţia mondială, a impus restricţii în ceea ce priveşte exportul acestor elemente. Iar limitarea cantităţilor de metale rare exportate de către China este privită de partenerii săi comerciali ca o încercare de control al pieţei şi creştere artificială a preţurilor, anunţă BBC. Ca atare, statul chinez are de răspuns unei plângeri făcute, luna trecută, de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Japonia la Organizaţia Mondială a Comerţului, care acuză încercările acestuia de a-şi folosi   poziţia dominantă strict în interesul producătorilor autohtoni de produse elctronice. Metalele rare, precum lantanul, ceriul sau neodimiul, sunt elemente folosite pe scară largă la fabricarea a numeroase produse de înaltă tehnologie, precum dvd-playere, telefoane mobile, televizoare cu ecran plat şi diferite tipuri de baterii hibrid. Prin limitarea exportului de metale rare, China este acuzată că loveş

Germania, locomotiva economiei europene, răspunde perioadei dificile care a lovit Europa prin creşterea exporturilor în afara zonei euro. Aşa se explică de ce economia germană a recuperat pierderile suferite pe parcursul crizei economice din ultimii ani într-un ritm uşor mai alert decât media ţărilor care au adoptat moneda unică europeană. Astfel, ultimele data statistice arată că volumul exporturilor Germaniei a înregistrat în februarie 2012 a doua lună consecutivă de creştere. Avansul a fost de 1,6% faţă de ianuarie, iar creşterea din ianurie 2012 faţă de ultima lună a anului anterior a fost de 3,4%. De remarcat însă succesul avut de Germania pe pieţele din afara zonei euro, scrie BBC, unde exporturile germane au înregistrat în februarie o creştere anuală de 13,4%. Prin a doua lună consecutivă de creştere, exporturile Gemaniei ignoră starea de încremenire generală care s-a abătut asupra economiei europene la începutul acestu an, sunt de părere specialiştii. Cu toate acestea, exce

Costurile foarte mari cu forţa de muncă, reducerea drastică a consumului pe fondul crizei economice europene şi lipsa competitivităţii au făcut ca Franţa să se confrunte în ultimii ani cu o contracţie severă a producţiei industriale. Fenomenul este atât de extins încât tot mai mulţi specialişti spun că Franţa se confruntă deja cu un proces de dezindustrializare.   Problema nu este una peste care se poate trece uşor cu vederea, comentează Financial Times, din contră, situaţia sectorului industrial francez a devenit unul din subiectele pricipale de discuţie în cadrul campaniei electorale pentru preşedinţia ţării. Actualul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, este acuzat că în timpul mandatului său de cinci ani în fruntea ţării în Franţa au dispărut 355.000 de locuri de muncă în industrie, ca urmare a problemelor economice cu care au trebuit să se confrunte fabricile care ofereau aceste oportunităţi de angajare. Productivitatea redusă a angajaţilor este una din problemele majore p

Costurile crizei, suportate doar de populaţie şi IMM-uri, nu şi de bănci Datorită monedei naţionale prea puternice, economia a făcut implozie BNR poartă vina Cursul şi inflaţia ar fi trebuit să funcţioneze ca nişte supape pentru economia naţională, afectată serios inclusiv de condiţiile economice externe, dar aşa, prin menţinerea ratei inflaţiei şi a cotaţiei monedei naţionale la nişte nivele ne-realiste, am asistat la prăbuşirea economică din ultima perioadă, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. Dacă Banca Naţională a României (BNR) ar fi echilibrat cursul monedei naţionale cu economia, sectorul economic nu ar fi făcut implozie, aşa cum s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile, ne-a declarat fostul ministru al Finanţelor. În opinia lui Ilie Şerbănescu, inflaţia este pervertită de BNR, care o trage, în mod artificial, în jos, ca răspuns la comanda externă pe care o primeşte de la marea finanţă internaţională. Dealtfel, acesta este programul organismelor internaţi

Pe hârtie, stăm bine Conform statisticilor oficiale, nivelul de trai din România este în prima jumătate a Uniunii Europene La şomaj şi inflaţie suntem între fruntaşii pe ramură Românii au un nivel de trai mai bun decât populaţia din multe ţări europene, dar nu sunt conştienţi de acest lucru. Mai mult decât atât, calitatea vieţii lor se îmbunătăţeşte, văzând cu ochii, de la o zi la alta.   Cel puţin aşa reiese din statisticile oficiale, în condiţiile în care rata şomajului înregistrată în România a fost şi este mult sub media europeană, iar în ultimele luni inflaţia a scăzut, la rândul ei, sub această medie. Cel puţin pe hârtie.   Indicele sărăciei (al mizeriei sociale) este un indicator economic creat de economistul american Arthur Okun, care pur şi simplu a adunat rata şomajului cu cea a inflaţiei pentru a stabili măsura în care o ţară se confruntă cu probleme economice şi sociale. Indicatorul este folosit mai ales în Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa, iar unii eco